România este înconjurată de comunități românești în toate statele cu care se învecinează. În toate aceste state vecine, românii sunt lipsiți de drepturi elementare: dreptul la educație în limba maternă este îngrădit acolo unde încă există, dreptul la serviciu religios în limba maternă este aproape inexistent, statele vecine duc politici sistematice de deznaționalizare a comunităților românești. Comparativ, drepturile de care se bucură minoritățile etnice din România pot fi foarte ușor considerate privilegii.
Doar ca un exemplu, în Ungaria de după Trianon rămăseseră peste 100.000 de români. Însă în 1990, în urma politicilor sistematice de deznaționalizare duse de toate regimurile care s-au perindat la Budapesta, Ungaria raporta 1.500 de români. În prezent, după unele măsuri reparatorii, comunitatea românească din Ungaria figurează ca având 30.000 de oameni, din care doar 11.000 declară română ca limbă maternă.
În Serbia, comunitatea românească este împărțită în două părți tratate distinct de statul sârb. Românii din Banatul de vest, aproximativ 30.000, beneficiază de un anumit nivel de educație în limba română, de mass-media în limba română și de recunoaștere ca minoritate națională din partea statului sârb.
În același timp, românii din Timocul de vest nu sunt recunoscuți ca minoritate națională și nu beneficiază de nici unul din drepturile prevăzute de legea sârbească pentru minorități. Mai mult decât atât, toate demersurile prin care românii timoceni încearcă să își organizeze comunitatea se lovesc de persecuția statului sârb.
Vor fi destui cei care, ca și oficialitățile sârbe vă vor spune că timoceni nu ar fi români ci vlahi sârbi care ar vorbi un așa zis dialect al limbi sârbe.
Doar un singur fapt care dovedește ce naționalitate au de fapt acești oameni: în limba sârbă ei spun "Govorim vlaski", în timp ce în dialectul lor spun: "vorbăsc româniaște".
Din păcate autoritățile statului român, toți cei care au fost la guvernare atât înainte de 1989, cât și după, nu intervin deloc sau păstrează la minim sprijinul pentru această comunitate românească în ideea de a "nu strica relațiile cu statul vecin".
În această lună, pe 21 iunie, în Serbia vor avea loc alegeri. Ar fi foarte bine dacă în parlamentul Serbiei românii timoceni ar putea avea un reprezentant care să le apere sau măcar să le facă cunoscute doleanțele. Predrag Balasevic, liderul Partidului Neamului Românesc din Serbia candidează pentru un loc în Parlamentul Serbiei. Este posibil ca pentru prima data comunitatea românească să fie reprezentată în Parlamentul Serbiei.
Comunitățile românești din jurul granițelor României ar putea juca un rol foarte important pentru construirea unor relații durabile cu statele vecine. Schimburile culturale și economice ar putea să capete amploare și să se îmbunătățească semnificativ prin aportul comunităților românești din jurul granițelor și a minorităților etnice respective din România.
Dar pentru ca acest lucru să poată deveni realitate, statul român are nevoie de o politică coerentă în acest domeniu, cu obiective clare și un plan structurat pe o perioadă de timp semnificativă, de 5, 10, 20, 30 și chiar 50 de ani.